Studii de istorie a filosofiei româneşti, XII
coord. Alexandru Surdu, Mihai Popa, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lates
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 364 p.
ISSN: 2065-4405
CUPRINS
I. TEORII ȘI CATEGORII ALE CUNOAȘTERII
- Alexandru Surdu, Cu Lucian Blaga spre tainițele sufletului românesc
- Alexandru Boboc, „Transcendentul care coboară”. O încercare de descifrare a unei metafore de referință în istoria metafizicii
- Teodor Dima, Aprecieri asupra lucrării lui Nicolae Bagdasar Teoria cunoştinţei, din perspectiva unor paradigme metodologice
- Viorel Cernica, Negativitatea judecății. Schița unei interpretări și două aplicații (Constantin Noica, Mircea Florian)
- Constantin Stoenescu, Ion Petrovici despre Henri Poincaré sau despre rolul presupoziţiilor filosofice în cercetarea ştiinţifică
- Mona Mamulea, Știința tuturor lucrurilor la Motru și monismul său neutru
- Mihai Popa, Daimonion la Goethe și Blaga. Implicații stilistice
- Victor E. Gelan, Categorii ale cunoașterii aplicate lumii socialului în filosofia lui Mihai Șora
- Bogdan Rusu, Percepție și cunoaștere la Eugeniu Sperantia
- Mihai-Dragoș Vadana, Filosofia datului la Mircea Florian și gândirea metafizică tradiţională
- Cornel-Florin Moraru, Misterul ca orizont al existenței omului și cunoașterea luciferică. Interpretare fenomenologică
- Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie de Titus Lates)
II. ARHIVE FILOSOFICE
- Dragoș Popescu, Iosipos Moesiodax – un dascăl din secolul al XVIII-lea și concepția sa privind cunoașterea
- Marin Diaconu, Despre Lucian Blaga, cum ira et studio
- Liviu Bordaș, Yoga între magic și mistic. Reflecție hermeneutică și experiență religioasă la primul Eliade
III. SEM NAL
- Istoria filosofiei româneşti în anul 2015 (bibliografie de Titus Lates)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.