Precizare

Nu sunt un fan al blogurilor. Am creat unul numai din raţiuni "apofatice". Mai precis pentru că, în ultima vreme, au apărut pe internet "autori" omonimi cu care nu doresc să fiu confundat.

Mă întreb totuşi de ce respectivii "recenţi", dacă într-adevăr poartă acelaşi nume, nu-l folosesc într-un fel care să evite confuziile (am fost întrebat de mai multe ori dacă mie îmi aparţine cutare sau cutare "creaţie").

Precizez aşadar că:

1. nu public poezii sau bucăţele literare prin revistuţe on-line.

2. nu postez comentarii şi nu mă angajez în discuţii pe alte site-uri.

3. nu trimit texte la "Poşta redacţiei" gazetelor literare.

P.S. Şi mai recent, unora le place să-şi închipuie că îmi petrec vremea discutând cu ei, pseudonim, prin secţiunile de comentarii ale blogurilor şi ziarelor on-line (dacă nu cumva înscenează acest lucru).

Mai precizez, prin urmare:

4. nu semnez decât cu propriul nume.

joi, 6 ianuarie 2011

Despre Mac Linscott Ricketts şi Mircea Eliade

Dilema veche, nr. 360, 6 - 12 ianuarie 2011

Întoarcerea rădăcinilor

În anul 2005, după apariţia traducerii româneşti a monumentalei monografii pe care Mac Linscott Ricketts a consacrat-o lui Mircea Eliade, am scris o scurtă recenzie pe care, din diverse motive, am preferat să nu o public. După cinci ani, motivele, oricare ar fi fost ele, devin istorie. Descoperind-o acum, vreau să o ofer profesorului american cu ocazia împlinirii, în ziua de Crăciun, a rodnicei vîrste de 80 de ani.

De fiecare dată cînd îl citesc sau recitesc pe Mac Linscott Ricketts, mi se întăreşte convingerea că nu poţi scrie despre Mircea Eliade fără a trebui să repeţi în bună măsură ceea ce el a spus deja. Şi a spus bine. Am acelaşi sentiment doar cu Nicolae Iorga în privinţa istoriei culturii române, mai precis în privinţa raporturilor ei cu ceea ce, plurisemantic, a fost – şi în continuare este – numit „Orient“. Mi se întîmplă să dezvelesc noi date, noi fapte sau corelaţii neştiute, pentru ca, ulterior, să aflu că Iorga trecuse deja pe acolo în unul dintre miile sale de articole, într-o notă din una dintre sutele sale de cărţi, într-o conferinţă sau măcar în una dintre nenumăratele recenzii pe care nici nu se mai obosea să le semneze. Descopăr cu uimire şi admiraţie că, într-adevăr, nimic nu-i scăpa acestui monstru sacru al istoriei românilor: Iorga citise tot.

La fel, şi profesorul Ricketts în privinţa lui Mircea Eliade. Dincolo de orice act de voinţă, eşti obligat să-ţi aşezi paşii în urmele lăsate de el, fără a reuşi întotdeauna să le umpli sau depăşeşti. Acelaşi lucru cred că l-ar putea mărturisi, fără dificultate, şi autorii unora dintre cele mai bune cărţi recente, dedicate lui Eliade.

Multora o astfel de comparaţie li se va părea prea „creativă“. Mac Linscott Ricketts, un Iorga al studiilor eliadeşti? De ce nu? Totuşi, eu nu voi face o asemenea afirmaţie. Şi nu din cauza vreunui defect al erudiţiei – cu adevărat uriaşă – a profesorului american, ci dimpotrivă, în virtutea calităţilor ei.

În cazul lui Iorga, aproape întotdeauna prima emoţie – plăcută – a descoperirii că o luase înainte se transformă într-un sentiment de decepţie atunci cînd observ că noul fapt, dezvăluit mai întîi de el, este consumat rapid, frugal şi aşezat, fără consecinţe, pe un raft, adesea străin de cel al familiei sale. Istoricul înregistrează tot, chiar şi detaliile dispreţuite de alţii, fără însă a le putea asimila în întregime în fenomenala sa minte. Atunci cînd descoperă un alt fapt care, pus în legătură cu precedentul, putea provoca o revelaţie epistemologică, primul era deja uitat.

Erudiţia profesorului Ricketts nu suferă de vreuna dintre consecinţele negative ale nerăbdării. Pot spune chiar că este una dintre cele mai răbdătoare şi mai puţin grăbite pe care le cunosc. Desigur, nimeni nu rezistă unei comparaţii volumetrice cu opera lui Iorga. Totuşi, în studiile eliadeşti – păstrîndu-ne la standardele academice de valoare – nici un autor nu se poate compara cu profesorul Ricketts. Traducerile, volumele editate sau îngrijite, ca şi numeroasele studii şi articole răspîndite în cele mai diverse reviste (unele strînse deja în volumul Former friends and forgotten facts, Norcross, 2003), se adaugă atît cărţii sale fundamentale, cît şi monografiei în lucru despre „ultimul“ Eliade, pentru a constitui un reper monumental.

Opera sa fundamentală, Mircea Eliade: The Romanian Roots. 1907-1945 (Boulder - New York, 1988), a fost publicată – după o perioadă neiertat de lungă – şi în limba română. O parte dintre cauzele întîrzierii revine tocmai monumentalităţii ei. Dar nu vreau să uit cealaltă parte, cea cu adevărat blamabilă, şi anume inadecvarea instituţiilor culturale româneşti la necesităţile ogorului pe care trebuie să-l cultive. Traducerea Rădăcinilor româneşti ale lui Mircea Eliade ar fi trebuit asumată îndată după decembrie ’89 de una dintre editurile majore din ţară. Ea se cuvenea încredinţată unui colectiv de buni cunoscători, atît ai limbii engleze cît şi ai operei eliadeşti. În lipsa unui asemenea gest de responsabilitate, iniţiativa Editurii Criterion nu poate fi decît lăudabilă, chiar dacă nu a reuşit să depăşească dificultăţile unui astfel de proiect.

Dacă cele două volume de peste 1000 de pagini (cu caractere mici) ar fi apărut la începutul anilor ’90, atmosfera academică şi culturală din jurul lui Eliade ar fi avut condiţii de sanitate considerabil mai bune. Am fi fost scutiţi de cea mai mare parte a improvizaţiilor şi însăilărilor a căror victimă a fost scriitorul, savantul sau jurnalistul angajat, căci cei care cîntă bine după ureche se încurcă cînd au în faţă o partitură. I-am fi auzit mai rar pe acei care au încercat să-l colonizeze pe Eliade sau au făcut – şi încă mai fac – bastarzi istorico-religioşi în numele lui. S-ar fi putut cel puţin repeta bine ceea ce a fost imitat prost.

Există totuşi ceva bun în faptul că Rădăcinilor româneşti le-a luat un timp la fel de lung cît tranziţia, pentru a se întoarce în pămîntul lor. Versiunea română a putut fi considerabil îmbunătăţită graţie mai ales ediţiilor de inedite, corespondenţei şi mărturiilor despre perioada interbelică apărute între timp. Ea devine astfel ultima referinţă, surclasînd originalul englez. Cunosc savanţi străini care şi-au procurat-o şi, dibuind în română, se străduiesc să profite de noutăţile sale. Cel puţin ei nu vor observa greşelile de traducere şi scăpările corecturii. Totuşi, cantitatea acestora, direct proporţională cu importanţa operei, obligă editura la un gest de responsabilitate: o nouă ediţie corectată şi cu traducerea complet revăzută. Noua ediţie va putea, de asemenea, beneficia de adăugiri şi precizări pe baza bibliografiei acumulate între timp, căreia profesorul american îi rămîne acelaşi avizat cunoscător.

Cele două volume ale Rădăcinilor româneşti apar într-o vreme în care cărţile devin tot mai subţiri, bibliografiile şi notele de subsol – tot mai contrafăcute (cu vorba lui Iorga, „o paradă goală, pentru a se crede în cine ştie ce lungi şi grele cercetări“), iar studiile asupra lui Eliade se cantonează între elocinţă şi estetism, atunci cînd nu sînt de-a dreptul motivate de rea-credinţă. Calităţile unei mari părţi a „studiilor“ recente constau doar în îndrăzneală şi jargon – „jerg“, cum ar fi spus Heliade-Rădulescu –, în virtutea cărora inexactităţi, generalităţi neverificate şi „teorii“ aiuritoare sînt expuse cu tonul cel mai sigur din lume. Faptele şi datele sînt deformate şi ajustate de dragul simetriei, al armoniei, al teoriei…

Profesorul Mac Linscott Ricketts ştie să găsească echilibrul just între interpretare şi supunerea la „faptul prim“ pe care îl reprezintă textele, documentele şi mărturiile de epocă. El întreprinde o detaliată analiză a scrierilor româneşti ale lui Mircea Eliade, corelîndu-le, coordonîndu-le şi încercînd să derive gîndirea unitară care stătea la baza lor, în fiecare epocă dată. Ricketts urmăreşte această gîndire în dezvoltarea ei, relevînd contradicţiile interne şi depăşirile istorice. De asemenea, el păstrează un ochi aţintit asupra operei exilatului Eliade, încercînd să identifice originile unor idei care au fecundat gîndirea sa de maturitate şi care au devenit principii esenţiale ale viziunii sale în istoria religiilor.

Rădăcinile româneşti ale lui Mircea Eliade este o carte mult prea amplă şi densă pentru a-i putea face dreptate într-o simplă recenzie. Deşi scăderile traducerii sau ale corecturii dau lecturii o inevitabilă notă de melancolie, ele îşi pierd semnificaţia în faţa importanţei realizării ediţiei româneşti a cărţii profesorului Ricketts. Sperăm că nu va trece un alt sfert de secol pînă la republicarea unei noi ediţii, într-o bună limbă românească, aşa cum această operă o merită din plin.

miercuri, 5 ianuarie 2011

Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei

Liviu Bordaş

Mister medieval în trei acte, un interludiu şi un intermezzo liric, cu multe ilustrări din opere originale


Humanitas / Colectia: în afara colecţiilor

Embed:
Pret: 19

  • Categorie: carte
  • Titlu: Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei
  • An aparitie: 2010
  • Pagini: 168
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-2806-0








Liviu Bordaş mi-a fost student. L-am simţit, de la început, locuit de o pasiune intelectuală pe cât de intensă, pe atât de discretă. Era tăcut, retractil şi tenace. Plecat pe urmele lui Mircea Eliade, i-a refăcut traseele interioare, itineranţa geografică şi parcursul ştiinţific. Şi-a păstrat discreţia, dar şi-a consolidat competenţele şi profilul academic. Cu lucrarea de-acum, despre Nae Ionescu, m-a luat prin surprindere: e prompt, documentat la sânge, ofensiv fără patimă, exact, fără să fie apologetic. Investigaţia sa polemică aduce, cred, o notă salutară în climatul culturii autohtone, care are nevoie de dezbateri aprinse, dar oneste, de natură să tempereze spiritul partizan, excesul ideologic, idiosincrasiile private sau corectitudinea politică la modă. (Andrei PLEŞU)

Într-o cultură în care judecata critică este înlocuită de afectele dictate de apartenenţa la o partidă literară sau alta, e o bucurie să citeşti cartea unui om liber, bazată pe competenţă şi discernământ. Râsul inteligent al lui Liviu Bordaş şi lipsa de prejudecăţi intelectuale sunt, neîndoielnic, replica cea mai potrivită dată prostiei agresive şi fanatismelor de conjunctură. (Gabriel LIICEANU)

 Citeşte câteva pagini

http://www.humanitas.ro/humanitas/apa%C5%9Ful-metafizic-%C5%9Fi-paznicii-filozofiei

Iter in Indiam

Imagini si miraje indiene in drumul culturii romane spre Occident

AUTOR:Liviu Bordaş
COLECTIE: HORS COLLECTION
PRET:
27.90 RON
DOMENIU: Studii si monografii , Istorie
ISBN: 973-46-0240-3
ANUL APARITIEI: 2006
NUMAR PAGINI: 512
FORMAT: 130x200

Cuvint inainte de Radu Bercea.

Volum premiat la concursul de debut „Ioan Petru Culianu” pe 2005.

Studiul prezinta diversele aspecte ale raporturilor dintre spatiul romanesc si indepartata Indie: de la calatoriile medievale la atractia romantica pentru Orient, de la imaginea Indiei la indologie, de la situarea ambigua a romanilor intre „Orient” si „Occident” la considerarea lor ca obiect al orientalismului, in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Pretextul cartii este boierul moldav Alecu Ghica, fugit in India catre mijlocul secolului al XIX-lea si descoperit ulterior ca „bramin” intr-unul dintre cele mai importante centre ale hinduismului.

Cuprins: Cazul „braminului” Ghica • Romanii in istoria drumului spre India • Avatarele unui aventurier: „contele” Alexandru Ghica • Istoria unei ocultari • Imaginea Indiei in cultura romana la inceputul secolului al XIX-lea • Coliba filosofului indian • La portile Orientului

http://www.polirom.ro/catalog/carte/iter-in-indiam-imagini-si-miraje-indiene-in-drumul-culturii-romane-spre-occiden-2210/

O recenzie de Luana Dushka, în "Ziua", 10 mai 2006

O recenzie de Robert Lazu în "Adevărul literar şi artistic", 17 iunie 2006

O recenzie de Cristina Chevereşan în "Orizont", nr. 6, 23 iunie 2006

O recenzie de Adrian Papahagi în "Adevărul literar şi artistic", 29 noiembrie 2006

O recenzie de Carmen Andraş în "Observator cultural", nr. 100, 1 februarie 2007

O recenzie de Andrei Pippidi în "Revista istorică", nr. 1-2, ianuarie-aprilie 2008

O recenzie de Marius Chelaru în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2008

O recenzie de Ionel Savitescu în "Dacia literară", nr. 1, ianuarie 2009

Modelul francez şi experienţele modernizării

România, secolele XIX-XX

Modelul francez si experientele modernizarii ROMANIA, SECOLELE XIX-XX
Pret cu TVA
17.44 RON
Florin Ţurcanu (coordonator)

Volumul reuneşte texte scrise în limba română şi în limba franceză ale autorilor: Lucian Boia, Raluca Alexandrescu, Ligia Livadă-Cadeschi, Liviu Bordaş, Laurenţiu Vlad, Radu Carp, Andrei Florin Sora şi Ştefan Borbély.

The International Eliade

The International Eliade

Bryan Rennie - Editor

SUNY series, Issues in the Study of Religion

Price: $70.00
Hardcover - 326 pages
Release Date: April 2007
ISBN10: 0-7914-7087-3
ISBN13: 978-0-7914-7087-9 


Price: $29.95
Paperback - 326 pages
Release Date: January 2008
ISBN10: N/A
ISBN13: 978-0-7914-7088-6 


Summary

Winner CHOICE 2008 Outstanding Academic Title
A unique consideration of the work of Mircea Eliade highlighting scholarship from outside the Anglophone world.

The International Eliade brings together contributors from beyond the Anglo-American milieu to consider the work of Mircea Eliade. Significant new insights and information concerning Eliade, his past, and potential applications of his thought are provided by scholars from Romania, Belgium, Italy, Germany, Norway, France, Argentina, India, Korea, Japan, and Québec, Canada. Intended as a balanced consideration of Eliade’s significance, the collection recognizes the restrictions and shortcomings of his work, and gives the English-language reader access to research in Eliade studies being done in a global arena.

“…this volume … indicates that there is more to learn about Eliade. And, maybe more importantly, there is still more to learn about the study of religion, and most likely also about religion, by way of studying Eliade—and by way of studying those who study Eliade. Eliade is still useful. The International Eliade shows this.” — Journal of the American Academy of Religion

“[A] scintillating and remarkable collection of articles on Eliade … Most important, this collection sets Eliade on the international stage, defining his appeal and influence outside the United States … This very well-written and well-edited volume will stimulate many scholars to reconsider Eliade’s work in the light of current insights into the nature of religious experience.” — CHOICE

 “This volume reviews international scholarship on the central figure of comparative religion in the last generation, which is a valuable contribution. The nonpolemical atmosphere of the book is refreshing and allows the reader to see the individual essays as phenomena in their own right.” — William E. Paden, author of Interpreting the Sacred: Ways of Viewing Religion

Contributors include Ulrich Berner, Liviu Bordaş, César Ceriani Cernadas, Chin-Hong Chung, Wilhelm Dancă, Mircea Eliade (translated by Mac Linscott Ricketts), Michel Meslin, Joseph Muthuraj, Michiaki Okuyama, Katrine Ore, Brigitte Ouellet, Bryan Rennie, Natale Spineto, Philip Vanhaelemeersch, and Pablo Wright.

Bryan Rennie is Vira I. Heinz Professor of Religion at Westminster College. He is the author of Reconstructing Eliade: Making Sense of Religion and editor of Changing Religious Worlds: The Meaning and End of Mircea Eliade, both also published by SUNY Press.


Table of Contents

Acknowledgments
Bryan Rennie, Introduction: Themes in the International Eliade

1. The Sacralization of Time

Michel Meslin, The Sacralization of Time in the Thought of Mircea Eliade
Pablo Wright and César Ceriani Cernadas, Cosmological Bridges: Suspicion and Recollection in the Realities of Myth

2. The Interpretation of History

Ulrich Berner, Mircea Eliade and the Myth of Adonis
Brigitte Ouellet, In Search of a Methodology: Eliade’s Hermeneutical Approach in the Study of Ancient Egyptian Texts
Joseph Muthuraj, The Significance of Mircea Eliade for the Study of the New Testament

3. The Interpretation of India and Eliade’s “Traditionalism”

Liviu Bordaş, The Secret of Dr. Eliade
Natale Spineto, Mircea Eliade and “Traditional Thought”

4. History and Historicism

Philip Vanhaelemeersch, Eliade, “History,” and “Historicism”

5. The History of Religions

Katrine Ore, Gender Perspectives in Eliade’s History of Religions

6. The Dialectic of the Sacred and Creative Hermeneutics

Chung Chin Hong, Mircea Eliade’s Dialectic of Sacred and Profane and Creative Hermeneutics

7. Mysticism and the Orthodox Tradition

Wilhelm Dancă, The Origin of the Concept of Mysticism in the Thought of Mircea Eliade

8. Eliade’s Fiction

Okuyama Michiaki, Camouflage and Epiphany: The Discovery of the Sacred in Mircea Eliade and Õe Kenzaburõ

Mircea Eliade, Men and Stones
Translated by Mac Linscott Ricketts

Works Cited
List of Contributors
Index

Read First Chapter image missing

A review by Mac Linscott Ricketts in "International Journal of Humanistic Ideology", 1, 2008

A review by Tim Jensen in "Journal of the American Academy of Religions", 2009

A review by Ana Maria Fomin in "Philologica Jassyensia", 1, 2011

A review by Dorin David in "Transilvania", 9, 2013

http://www.sunypress.edu/p-4426-the-international-eliade.aspx

Professor Mircea Eliade: Reminiscences

edited by Mihaela GLIGOR and Mac Linscott RICKETTS
ISBN: 978-81-906429-0-3 Price:
Rs. 200 / EUR. 15 [including postal taxes]
Published by CODEX PUBLISHING HOUSE, Calcutta, 2008


CONTENTS

Foreword by Mihaela GLIGOR
Preface by Mac Linscott RICKETTS
Douglas ALLEN, Encounters with Mircea Eliade Gregory

D. ALLES, Memories of a Master: Reflections on Mircea Eliade
David BRENT, A few words about Mircea Eliade
Liviu BORDAS, Time, History and Soteriology. Some Considerations concerning Eliade's Philosophy of History and the Indian Philosophy of Transcendency
Fred W. CLOTHEY, Remembering Mircea Eliade
Dennis DOEING, Memories about Mircea Eliade
Nancy Auer FALK, Eliade in Chicago: A Reminiscence
Norman J. GIRARDOT, It Does Not Die: Personal Reflections on the End Time of Mircea Eliade
Mihaela GLIGOR, Mircea Eliade on the Legend of Master Manole
Charles H. LONG, Mircea Eliade and the Imagination of Matter
Jerome H. LONG, Professor Mircea Eliade – Reflections
Martin E. MARTY, About Mircea Eliade
Mac Linscott RICKETTS, Mircea Eliade, my Professor: a Memoir
Bryan RENNIE, The Life and Work of Mircea Eliade
Santosh Kr. SINGH, Sacred as Profane. Changing Contours of Religion in India
Carl OLSON, Ontology, Altarity, and Difference: A Comparison of Eliade’s Method and the Postmodern Philosophy of Deleuze
EXTRA: Mr. Priyadarshi SEN, Maitraye - My Mother
Contributers list

Appendix A, Eliade's letter to Dennis Doeing
Appendix B, Manuscripts and photos from Mircea Handoca's Archive

Appendix C, photos from Norman Girardot
Appendix D, Photo from Mac Linscott Ricketts and Eliade's letters to Mac L. Ricketts
Appendix E, Manuscripts from Gregory Alles
http://professormirceaeliade.blogspot.com/

Întâlniri cu Mircea Eliade

Apasă aici a vizualiza poza in mărime naturală Encounters with Mircea Eliade


Volum coordonat de
   Mihaela Gligor
   Mac Linscott Ricketts

Culegere inedită de evocari ale personalităţii lui Mircea Eliade, volumul facilitează o mai buna cunoaştere atât a omului M. Eliade, aşa cum reiese el din relatările unor foşti studenţi şi colaboratori (Matei Calinescu, Mircea Handoca, Mac Linscott Ricketts, David Brent, Jerome Long, Martin E. Marty, Fred Clothey, William Quinn, Gregory Alles, Douglas Allen, Dennis Doeing), cât şi a indianistului, a istoricului religiilor şi a scriitorului Eliade, valorificat de cercetători consacraţi ai operei sale (Bryan S. Rennie, Carl Olson, Liviu Bordaş).

Editura: Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
Categoria : Evocări Memorii Jurnal Interviuri
Anul apariţiei : 2005
Format : 14x20 ,
Pagini : 256 pag.

http://www.casacartii.ro/detalii_193_Intalniri-cu-Mircea-Eliade.html

Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop


Copertă: cartonată, cu supracopertă
Format: 120x200 mm
Număr pagini: 464
Data apariţie: august 2009
ISBN: 978-973-675-644-3
Pret: 13,90 LEI








Editura Litera » Biblioteca pentru toţi » Romanul adolescentului miop

Prefaţă de Liviu Bordaş

Nonconformistul chilug de la liceul "Spiru Haret" nu credea că cel mai interesant lucru din adolescenţă e dragostea. De aceea, romanul său va fi unul cerebral, dar nu psihologic, nu "falsificat de analize". Lipsa succeselor şcolare şi mondene devine o treaptă către o altfel de împlinire. Ţelul pe care şi-l stabileşte adolescentul miop nu este să ajungă ca alţii, ci să ajungă la sine însuşi. În loc să fie imitarea modelelor străine, atingerea unor idealuri stabilite de cei din jur, adolescenţa este perioada esenţială a descoperirii de sine. Dar nu numai descoperire, ci şi o veritabilă construire a personalităţii. Un efort susţinut prin voinţă, asceză, singurătate, renunţări. Prin disciplină fermă şi austeritate, prin lecturi aspre, nesfârşite, prin luptă cu duşmanii din afară şi dinlăuntru. Luptă cu mediocritatea, cu buchiseala şi cultura de manual, dar şi cu sentimentalismul, nostalgia, tristeţea. Învingându-şi slăbiciunile şi crescându-şi bogăţiile interioare, Eliade se construieşte ca personalitate. (LIVIU BORDAŞ)


Un roman a cărui lectură poate forma personalităţi
Jurnalul naţional, 25 august 2009


Eliade, calea regală a propriului destin
Jurnalul naţional, 26 august 2009

http://www.litera.ro/biblioteca-pentru-toti-98/romanul-adolescentului-miop-781