Precizare

Nu sunt un fan al blogurilor. Am creat unul numai din raţiuni "apofatice". Mai precis pentru că, în ultima vreme, au apărut pe internet "autori" omonimi cu care nu doresc să fiu confundat.

Mă întreb totuşi de ce respectivii "recenţi", dacă într-adevăr poartă acelaşi nume, nu-l folosesc într-un fel care să evite confuziile (am fost întrebat de mai multe ori dacă mie îmi aparţine cutare sau cutare "creaţie").

Precizez aşadar că:

1. nu public poezii sau bucăţele literare prin revistuţe on-line.

2. nu postez comentarii şi nu mă angajez în discuţii pe alte site-uri.

3. nu trimit texte la "Poşta redacţiei" gazetelor literare.

P.S. Şi mai recent, unora le place să-şi închipuie că îmi petrec vremea discutând cu ei, pseudonim, prin secţiunile de comentarii ale blogurilor şi ziarelor on-line (dacă nu cumva înscenează acest lucru).

Mai precizez, prin urmare:

4. nu semnez decât cu propriul nume.

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Ultimele interviuri românești ale lui Eliade și felix culpa

Așa se intitula articolul pe care l-am trimis României literare și care a apărut în numărul 50 (din 16 decembrie 2011) al revistei (pp. 10-12). Din nefericire - pe lângă o mică intervenție în text care nu mă deranjează - titlul său a fost schimbat în ”Ultimul interviu al lui Eliade și felix culpa. Iar pe prima pagină se anunță ”Mircea Eliade, ultimul interviu”. Acest titlu modificat în redacție comite însă o eroare formală.

Interviul care însoțește articolul meu este primul din cele două pe care Mircea Eliade le-a acordat lui Petru Cârdu în 1984 și 1985 (cel de-al doilea a fost publicat în revista ”Europa” din Novi Sad, nr. 8 din octombrie 2011). Titlul meu se referea la amândouă. Ele sunt - cel puțin în stadiul actual al cunoștințelor - ultimele interviuri românești ale lui Eliade, dar nu ultimele în absolut. După ele au mai apărut câteva convorbiri cu jurnaliști străini.

Așadar interviul publicat în România literară nu este ”ultimul interviu al lui Eliade”, ci penultimul său interviu românesc.

În cuprinsul revistei (p. 2) a rămas totuși titlul corect: ”Ultimele interviuri românești ale lui Eliade și felix culpa”.

Pe lângă eroarea comisă prin modificarea titlului articolului meu, interviul a fost publicat fără textul introductiv al lui Petru Cârdu și fără notele explicative, deși au rămas în text cifrele care le indică existența.

Sunt niște mărunțișuri, de fapt, dar vroiam să precizez că aceste erori nu îmi aparțin.

P.S.
Versiunea corectă si completă a articolului a apărut în  revista ”Europa” din Novi Sad, nr. 9 din mai 2012.